Cum vede Reuters protestele de duminică din România. Duminică, mii de români au mărșăluit pe străzile Bucureștiului, exprimându-și nemulțumirea față de anularea alegerilor prezidențiale și solicitând un nou calendar electoral. Protestele, organizate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), au atras zeci de mii de participanți, inclusiv alegători de stânga și cetățeni revoltați de decizia instanței supreme.

Anularea alegerilor și reacția publică

Alegerile prezidențiale, programate să se încheie cu turul doi pe 8 decembrie 2024, au fost anulate cu două zile înainte, în urma acuzațiilor că liderul Călin Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale critice la adresa NATO, ar fi beneficiat de o campanie incorectă pe rețelele de socializare, orchestrată probabil de Rusia. Moscova a negat acuzațiile, iar decizia instanței a polarizat opinia publică.

Protestul: cereri și atmosfera

Manifestanții au cerut „reluarea turului doi” și au scandat sloganuri precum „Libertate” și „Înapoi turul doi”. Organizatorii au declarat că 100.000 de persoane au participat, deși autoritățile estimează numărul la 20.000.

Un participant, Bogdan Dănilă, a declarat: „Dreptul nostru la vot a fost încălcat. Iohannis a fost zece ani la putere fără să facă nimic pentru oameni, iar partidele ne-au trădat. Noi vrem altceva.”

Unii manifestanți purtau portrete ale lui Călin Georgescu și icoane creștin-ortodoxe, iar vânzătorii ambulanți au profitat de ocazie, oferind steaguri și vuvuzele.

Ce urmează?

Deși liderii coaliției de guvernare au propus organizarea alegerilor pe 4 și 18 mai 2025, un calendar clar nu a fost încă aprobat. Președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat s-a încheiat în decembrie, rămâne în funcție până la alegerea unui succesor.

Reuters notează incertitudinea legată de viitorul candidaturii lui Călin Georgescu, care a devenit un simbol al nemulțumirii față de sistemul actual.