Legea anti-fake news, aproape de adoptare în România. România se pregătește să implementeze una dintre cele mai stricte măsuri împotriva dezinformării și manipulării în spațiul online. Un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG), aflat în discuție la Guvern, prevede că ANCOM și alte instituții ale statului vor putea bloca site-uri și postări considerate ilegale, false sau care incită la ură.

Această lege este promovată ca o măsură de protecție a procesului electoral, având în vedere alegerile prezidențiale care urmează. Autoritățile vor avea dreptul să solicite furnizorilor de internet blocarea accesului la conținut considerat periculos, iar ANCOM va putea impune sancțiuni pentru nerespectarea acestor dispoziții.

Ce instituții pot bloca site-uri și postări?

Potrivit proiectului, următoarele instituții vor putea cere îndepărtarea conținutului online sau blocarea accesului:

• ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații)
• SRI și SIE (Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe)
• Parchetul General
• Ministerul Apărării Naționale
• Ministerul Afacerilor Externe
• Inspectoratul General al Poliției Române
• Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
• Directoratul Național de Securitate Cibernetică

Dacă platformele online refuză să elimine conținutul solicitat, ANCOM poate ordona blocarea acestuia la nivel național.

Ce tip de conținut va fi interzis?

Legea definește „conținutul ilegal” ca incluzând:

• Incitarea la ură sau violență
• Manipularea opiniei publice prin fake news și deepfake-uri
• Influențarea alegerilor prin campanii coordonate online
• Discursul de ură și discriminarea
• Conținut care subminează securitatea națională
• Publicitate politică ilegală
• Colectarea ilegală de date personale și distribuirea de malware

Această măsură nu va fi aplicată doar în perioadele electorale, ci ori de câte ori autoritățile consideră că un conținut afectează democrația sau securitatea națională.

Sancțiuni pentru nerespectarea legii

Dacă furnizorii de internet sau platformele sociale nu respectă ordinele de blocare, aceștia riscă amenzi de până la 100.000 de lei pe zi.

Controverse și temeri legate de cenzură

Criticii legii avertizează că definiția largă a „conținutului ilegal” ar putea permite cenzura opiniilor incomode pentru autorități. Unii experți consideră că această lege ar putea deveni un instrument de suprimare a libertății de exprimare, mai ales în contextul precedentului creat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul acuzațiilor de interferență externă.

Guvernul susține însă că scopul este protejarea procesului democratic și prevenirea campaniilor de dezinformare, urmând modele similare implementate la nivel internațional.

Adoptarea acestei legi ar putea transforma România într-unul dintre statele cu cele mai stricte măsuri anti-fake news din Europa. Rămâne de văzut dacă legea va fi aplicată corect sau dacă va deschide drumul către cenzură și control excesiv asupra internetului.