Inflația din România a urcat la 9,9% în august. Guvernul și debitorii, principalii câștigători. Inflația, măsurată prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC), a ajuns în august la 9,9%, în creștere de la aproape 8% luna trecută, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Economiștii avertizează că ne putem aștepta la o inflație de două cifre în această toamnă, pe fondul măsurilor fiscale și al creșterilor de prețuri din energie și consum.

Cine câștigă din inflația ridicată

Deși pentru populație scumpirile sunt evidente la fiecare cumpărătură, există categorii care beneficiază de pe urma creșterii prețurilor.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, explică faptul că:

• Guvernul este principalul beneficiar. În 2023, din creșterea de 61 miliarde de lei a veniturilor bugetare, 45 de miliarde au provenit exclusiv din inflație.
• Debitorii, inclusiv statul și companiile, plătesc în termeni reali mai puțin din datoriile contractate. Inflația ridicată reduce valoarea reală a sumelor datorate.

Prognozele BNR

Potrivit estimărilor Băncii Naționale a României (BNR), rata inflației urma să urce până la un maxim de 9,2% în septembrie, apoi să scadă treptat la 8,8% până la finalul anului. Creșterea a fost amplificată de încheierea schemei de plafonare a prețurilor la energie și de noile măsuri fiscale.

Ce s-a scumpit cel mai mult în august

INS arată că în luna august au crescut cel mai mult prețurile la:

• energie electrică,
• fructe,
• produse de igienă.

În detaliu:

• mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 10%,
• serviciile cu 9,85%,
• alimentele cu aproximativ 9%.

Principalele cauze ale inflației

Politici fiscale și bugetare insuficient calibrate, inclusiv absorbția lentă a fondurilor europene și lipsa reformelor structurale.

Creșterea prețurilor la energie, după eliminarea plafonării.

Majorarea TVA și accizelor, care s-a reflectat în prețurile produselor de bază.

Deficit bugetar ridicat, ce forțează statul să se împrumute mai scump.

Dependența mare de importuri și productivitatea scăzută, care fac economia vulnerabilă la șocuri externe.