CCR analizează sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea utilizării plajelor de la Marea Neagră. Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică regimul de utilizare a plajelor de pe litoralul românesc al Marea Neagră.

Sesizarea a fost transmisă Curții în luna noiembrie a anului trecut și vizează Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Ce prevede legea contestată

Actul normativ stabilește că titularul dreptului de proprietate asupra plajelor – statul român – poate atribui în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic.

Aceste suprafețe ar urma să fie folosite ca plaje publice, la solicitarea administrațiilor locale pe teritoriul cărora se află respectivele plaje.

Potrivit legislației în vigoare, plajele și faleza Mării Negre fac parte din domeniul public al statului, ceea ce înseamnă că proprietarul acestora este statul român.

Argumentele sesizării

În sesizarea transmisă Curții Constituționale, președintele Nicușor Dan susține că soluția legislativă ar putea fi neconstituțională.

Șeful statului argumentează că autoritățile administrației publice locale nu pot primi în folosință gratuită bunuri din domeniul public al statului, deoarece acestea nu sunt considerate instituții de utilitate publică în sensul prevăzut de Constituție.

În opinia președintelui, prevederile legii ar contraveni articolului 136 alineatul (4) din Constituția României, care stabilește regimul juridic al bunurilor aflate în proprietatea publică.

Decizia CCR, esențială pentru administrarea plajelor

Decizia Curtea Constituțională a României va clarifica dacă atribuirea gratuită către administrațiile locale a unei părți din plajele turistice este compatibilă cu prevederile constituționale.

Hotărârea CCR va avea impact direct asupra modului în care plajele de pe litoralul românesc vor putea fi administrate în viitor, în special în ceea ce privește delimitarea zonelor publice și gestionarea acestora de către autoritățile locale.