FMI: Circa 5 milioane de români lucrează în străinătate. Populația României crește pentru prima dată în 30 de ani datorită refugiaților ucraineni și migranților asiatici. Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat vineri seara un raport care abordează problemele demografice cu care se confruntă România. Conform acestui document, aproximativ 5 milioane de români sunt angajați în străinătate, iar în 2022, populația țării a crescut pentru prima dată în ultimii 30 de ani, influențată semnificativ de sosirea a 100.000 de ucraineni și migranți asiatici.
Raportul FMI subliniază scăderea populației apte de muncă și creșterea numărului de seniori în raport cu tinerii. Vârsta medie a românilor care au emigrat definitiv în 2022 a fost de 30,2 ani, un număr în creștere față de anii anteriori.
Un aspect important menționat în raport este scăderea ratei natalității și continuarea migrației nete, majoritar a persoanelor în vârstă de muncă. Chiar dacă emigrația a scăzut treptat de la criza financiară globală din 2007, migrația netă rămâne negativă în România, în contrast cu celelalte țări UE, unde a devenit pozitivă.
Creșterea populației în 2022 este considerată rezultatul direct al afluxului de refugiați ucraineni și al migranților din țări non-europene. De asemenea, numărul vizelor de muncă eliberate în România a crescut semnificativ, de la 3.000 în 2017 la 100.000 în 2022.
În ciuda acestor schimbări, populația aptă de muncă continuă să scadă și să îmbătrânească, cu un impact potențial negativ asupra creșterii productivității. FMI estimează că această tendință demografică ar putea reduce creșterea productivității totale a factorilor cu 0,4 puncte procentuale anual între 2020 și 2050.
Un alt factor de luat în considerare este rata de dependență în creștere, împreună cu creșterea speranței de viață. În 2022, pentru fiecare persoană în vârstă de 65 de ani și peste, erau 3,3 persoane în vârstă de muncă, o scădere semnificativă față de 4,6 în 2007. Acest lucru indică presiuni fiscale crescute în viitor, cu posibile implicații pe termen lung pentru economia României.
Raportul FMI subliniază, de asemenea, că calitatea inferioară a educației și o forță de muncă slab calificată pot fi factori contributivi la rata scăzută de participare pe piața muncii din România, comparativ cu alte







