Știri

Solstițiul de iarnă 2023: Cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte

Administrația Națională de Meteorologie a publicat prognoza pentru următoarele patru săptămâni, intervalul 8 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026, pe baza datelor furnizate de Centrul European pentru Prognoze pe Termen Mediu (ECMWF). Estimările indică o perioadă considerabil mai caldă decât în mod obișnuit pentru această parte a anului, cu precipitații sub media climatologică în primele două săptămâni și apropiate de normal în preajma Crăciunului și a Anului Nou. Săptămâna 8 – 15 decembrie 2025: vreme mult mai caldă decât normal, precipitații puține În prima săptămână a intervalului, temperaturile vor fi semnificativ peste media climatologică, cu abateri pozitive accentuate mai ales în zonele montane. Regimul precipitațiilor va fi deficitar în întreaga țară, semn că începutul lunii decembrie va fi dominat de o vreme neobișnuit de blândă. Săptămâna 15 – 22 decembrie 2025: temperaturi ridicate persistente, precipitații reduse A doua săptămână confirmă aceeași tendință: temperatura medie a aerului va continua să fie peste standardele climatologice ale perioadei, în special în zonele montane. Precipitațiile se vor menține la un nivel sub normal, ceea ce prelungește intervalul secetos la nivel național. Săptămâna 22 – 29 decembrie 2025: Crăciun cu vreme mai blândă, precipitații apropiate de normal În preajma Crăciunului, România va înregistra temperaturi ușor peste normal, cu o abatere pozitivă mai accentuată la munte. Spre deosebire de primele două săptămâni, precipitațiile vor fi apropiate de media climatologică, ceea ce ar putea aduce episoade izolate de ploaie sau ninsoare, în funcție de regiune. Săptămâna 29 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026: început de an cu vreme blândă Finalul de an și primele zile din 2026 vor fi caracterizate de temperaturi ușor peste normalul perioadei, iar regimul pluviometric se va situa în jurul valorilor obișnuite pentru această săptămână. ANM precizează că prognoza pentru patru săptămâni oferă doar o estimare a mediilor termice și pluviometrice, iar fenomenele extreme, de scurtă durată, nu pot fi anticipate cu acest tip de model.

Solstițiul de iarnă 2023: Cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte. Solstițiul de iarnă, un moment astronomic semnificativ, a avut loc anul acesta pe 22 decembrie, la ora 05:27, marcând oficial cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an. Acest eveniment, denumit și „soare nemișcat”, semnalizează începutul iernii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică se desfășoară solstițiul de vară.

Solstițiul de iarnă nu este doar un fenomen astronomic, ci și unul încărcat de tradiții și mituri. Conform credințelor populare, se spune că în nopțile solstițiului feriga ar înflori, iar cel care veghează și surprinde acest moment va avea noroc în casă și în dragoste. În realitate, feriga este o plantă care nu înflorește și se înmulțește prin spori, așa cum explică Ion Ghinoiu în ”Zile și mituri – calendarul țăranului român”.

Cea mai veche referință scrisă despre sărbătorirea solstițiului datează din antichitatea mesopotamiană, când timp de 12 zile era celebrată reîntoarcerea Soarelui, pentru a-l ajuta pe zeul Marduk să înfrângă monștrii haosului.

Diverse structuri megalitice dedicate solstițiului sunt prezente în Europa, America, Asia și Orientul Mijlociu. Printre cele mai cunoscute sunt Stonehenge din Anglia și Newgrange din Irlanda. Se crede că pietrele de la Stonehenge, datând din aproximativ 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât lumina Soarelui la apus, în ziua solstițiului de iarnă, să cadă într-un anume mod, marcând acest moment important al anului.

Astfel, solstițiul de iarnă nu este doar un fenomen astronomic, ci și o parte integrală a istoriei și culturii umane, fiind marcat și sărbătorit în diverse moduri de-a lungul timpului și în diferite culturi din întreaga lume.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din:Știri

0 %