Austria se opune aderării României la Schengen cu frontierele terestre. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a exprimat rezervele Austriei cu privire la extinderea completă a spațiului Schengen pentru a include granițele terestre ale României. Într-un interviu recent pentru Die Presse, Karner a susținut că, deși integrarea României și Bulgariei în Schengen pentru aeroporturi și frontiere maritime este un pas înainte, extinderea acestui acord la frontierele terestre „ar fi greșită” în acest moment.

Karner a subliniat că decizia Austriei nu este una împotriva României sau Bulgariei, ci se bazează pe o evaluare generală a sistemului de migrație european. El a insistat că un sistem funcțional la nivel european este esențial și că libertatea deplină de călătorie în UE poate fi asigurată doar dacă frontiera externă este eficient protejată, în conformitate cu noul pact privind azilul și migrația convenit de UE.

În ceea ce privește o dată concretă pentru aderarea României și Bulgariei cu granițele terestre, Karner a precizat că nu este treaba Austriei să stabilească un calendar, menționând că aceasta este responsabilitatea Comisiei Europene.

Cu toate acestea, Austria a recunoscut progresele făcute și a fost de acord cu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen pentru zborurile și traficul naval, începând cu 31 martie 2024. Acest pas reprezintă un progres semnificativ, deși nu îndeplinește aspirațiile complete ale celor două țări.

În ciuda acestei decizii, autoritățile române au încercat să obțină un angajament ferm pentru o dată de aderare la Schengen pentru frontierele terestre, dar până acum au primit doar promisiuni de negociere. În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, se menționează un angajament de a discuta în 2024 o dată posibilă pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, condiționat de îmbunătățirea situației migratorii în Austria.

Situația actuală indică faptul că o decizie cu privire la integrarea completă a României în Schengen ar putea fi luată la sfârșitul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea avea loc în 2025. Această întârziere este influențată de contextul electoral european și de alegerile interne din Austria programate pentru toamna acestui an.

Poziția fermă a Austriei în această chestiune reflectă preocupările sale în materie de securitate și migrație, deși provoacă reacții mixte în rândul partenerilor săi economici importanți, cum ar fi România și Bulgaria.