Izvorul Tămăduirii, sărbătoare a vindecării și a ocrotirii Maicii Domnului. În Vinerea din Săptămâna Luminată, creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, o zi cu profundă încărcătură duhovnicească, dedicată Maicii Domnului și harului său vindecător. Sărbătoarea amintește de o minune petrecută în timpul vieții împăratului bizantin Leon cel Mare, care, la îndemnul Maicii Domnului, i-a dat apă unui orb dintr-un izvor aflat într-o pădure, iar acesta și-a recăpătat vederea. În semn de mulțumire, împăratul a construit o biserică închinată Maicii Domnului, în apropierea izvorului, în zona Vlaherne (actualul Istanbul).

Sărbătoarea s-a extins în toată Biserica Ortodoxă începând cu secolele V-VI și este marcată prin oficierea Sfintei Liturghii urmată de slujba de sfințire a apei în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe.

Tot în această zi, sunt pomeniți:

🔹 Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu, autorul uneia dintre cele patru Evanghelii, ucenic al Sfântului Petru, întemeietorul Bisericii Alexandriei și martirizat în nordul Africii. Este considerat părintele spiritual al creștinismului egiptean.

🔹 Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, unul dintre marii duhovnici ai secolului XVIII, formator al monahismului românesc și povățuitor al Sfântului Paisie de la Neamț. A promovat viața isihastă și rugăciunea inimii în Țările Române.

🔹 Sfânta Icoană a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu – o icoană făcătoare de minuni adusă din Siria în 1958 și dăruită Patriarhiei Române, fiind cinstită cu evlavie de credincioși din întreaga țară.

🔹 Sfinții Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan, Sava Brancovici și Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, ierarhi ai Transilvaniei și Maramureșului care s-au opus convertirii forțate la calvinism și au apărat credința ortodoxă cu prețul libertății și al vieții lor.

🔹 Sfinții Mucenici Pasicrat și Valentin, soldați creștini din cetatea Misiei, care și-au mărturisit public credința în Hristos și au fost martirizați pentru refuzul de a aduce jertfe idolilor.

Această zi este una a recunoștinței față de darul vindecării și al ocrotirii cerești, o invitație la curățire lăuntrică și întărire în credință, în lumina Învierii.