Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Biserica Ortodoxă sărbătorește în fiecare an, la data de 8 mai, o minune mai puțin cunoscută, dar profund semnificativă: izvorârea pulberii tămăduitoare din mormântul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan, numită de credincioși „mană”.

Această zi nu comemorează viața sau mutarea sa la Domnul (care este prăznuită pe 26 septembrie), ci minunea anuală a pulberii tămăduitoare care izvora din mormântul său, aflat în Efes.

„Frumusețea acestei minuni era că, în fiecare an, în ziua de 8 mai, din mormântul sfântului se ridica o pulbere albă ca praful, cu dar tămăduitor, numită de creștinii locului ‘mană’”, consemnează Viețile Sfinților.

Pulberea avea efecte vindecătoare asupra celor bolnavi și suferinzi, iar mii de oameni se adunau în vechime la mormântul său pentru a primi alinare. Minunea s-a petrecut ani la rând, până la ocuparea Efesului de către turci, când cultul public a fost întrerupt.

Cine a fost Sfântul Ioan?

• Fiul lui Zevedeu și al Salomeei, verișor al Mântuitorului Iisus Hristos;
• Supranumit „ucenicul iubit”, s-a rezemat pe pieptul Domnului la Cina cea de Taină;
• A fost singurul ucenic prezent la răstignirea Mântuitorului, căruia Iisus i-a încredințat Maica Sa;
• A scris Evanghelia a patra, trei epistole și Apocalipsa;
• A murit la vârsta de peste 100 de ani, fiind îngropat de viu la Efes, după cum mărturisește tradiția.

Pe locul mormântului său a fost ridicată, în secolul al VI-lea, o bazilică monumentală de către împăratul Iustinian, rămășițele ei putând fi vizitate și astăzi.