România, pe locul 3 în UE la corupție. România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană în topul celor mai corupte state membre, potrivit Indicele de Percepție a Corupției 2025 publicat de Transparency International. Cu un scor de 45 de puncte din 100 posibile, țara noastră se situează imediat după Ungaria și Bulgaria, ambele cu câte 40 de puncte.

Indicele analizează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, unde 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”. Media Uniunii Europene stagnează la 62 de puncte de peste un deceniu, în timp ce România rămâne sub acest prag și chiar sub media democrațiilor fragile, estimată la 47 de puncte.

Evoluție modestă în ultimul deceniu

Comparativ cu anul 2012, România a câștigat un singur punct, ceea ce indică o stagnare aproape completă în percepția privind integritatea sectorului public. În timp ce state precum Grecia sau Estonia au înregistrat progrese vizibile, România rămâne blocată în jumătatea inferioară a clasamentului european.

Raportul arată că democrațiile consolidate au, în medie, 71 de puncte și niciuna nu coboară sub 50. Diferența este explicată prin stabilitatea instituțiilor, independența justiției și aplicarea consecventă a reformelor.

România, lider la darea de mită

Un capitol unde România ocupă un loc nedorit de frunte este darea de mită. Potrivit Barometrului Global al Corupției realizat de Transparency International, unul din cinci români a recunoscut că a plătit mită pentru a obține servicii publice. Media europeană este de aproximativ 7%, diferența fiind semnificativă.

Experții subliniază că erodarea încrederii în instituții, politizarea actului de justiție și slăbirea mecanismelor de control contribuie la menținerea acestui fenomen.

Posibilă resetare prin directiva europeană anti-corupție

Un potențial punct de cotitură ar putea fi adoptarea primei directive europene anti-corupție, în decembrie 2025. Transpunerea eficientă în legislația națională ar putea reprezenta o oportunitate reală pentru România de a depăși pragul simbolic de 50 de puncte până în 2030.

Deocamdată, însă, România rămâne constantă în zona inferioară a clasamentului, confirmând dificultatea reformelor structurale în domeniul integrității publice.