Știri

Sfânta Parascheva – 14 Octombrie: Povestea impresionantă a „luminătoarei Moldovei” care veghează peste 42.000 de români

Aproximativ 109.000 de pelerini s-au închinat, până în prezent, la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, depusă de miercuri dimineață într-un baldachin special amenajat în Curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași. În jur de 20.000 de persoane se află încă la rând, pe străzile din apropierea Mitropoliei, formând o coloană de câțiva kilometri. Credincioșii au venit din întreaga țară și chiar din străinătate pentru a se închina la Ocrotitoarea Moldovei, cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri. Cel mai mare pelerinaj religios din România În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, când se prăznuiește hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iașiul devine cel mai mare centru de pelerinaj din România și unul dintre cele mai importante din Europa de Est. La racla Sfintei, dar și la moaștele altor sfinți aduse special pentru acest eveniment, vin să se închine nu doar credincioși ortodocși, ci și romano-catolici, atrași de atmosfera profund spirituală și de tradiția milenară a locului. Moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse din Grecia Anul acesta, pelerinii au ocazia de a se închina și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse special din Grecia, în noaptea de sâmbătă spre duminică, de o delegație condusă de IPS Filoteos, Mitropolitul Tesalonicului. Prezența acestor sfinte relicve conferă ediției din 2025 o semnificație deosebită, întărind legăturile spirituale dintre Biserica Ortodoxă Română și cea a Greciei. Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei și a celor sărmani, a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados), în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Prin viața sa smerită și plină de credință, Sfânta Parascheva a devenit simbolul milosteniei, curăției și iubirii aproapelui, fiind cinstită de secole în întreaga lume ortodoxă.

În fiecare an, pe 14 octombrie, milioane de creștini ortodocși își îndreaptă privirea și rugăciunile către Sfânta Parascheva, venerată nu doar în România, ci și în întreaga lume ortodoxă. Peste 42.000 de români marchează, de asemenea, această zi sfântă ca pe una onomastică, simbolizând o legătură profundă între ei, istorie și spiritualitate.

Sfânta Parascheva, cunoscută și sub numele de „cea Nouă”, a fost un far de lumină și credință, a cărei poveste transcende timpul și granițele. Născută în Epivat, Tracia, într-o familie de credincioși, Parascheva și fratele ei, Eftimie, au fost crescuți în spiritul dreptei credințe și al valorilor creștine.

În calitate de devotată a lui Hristos, Sfânta Parascheva a început călătoria sa spirituală devreme, la doar 15 ani, într-o mănăstire de fecioare în Ieraclia Pontului. Călătoria ei a continuat la Ierusalim și apoi la Valea Iordanului, unde, într-o mică mănăstire de călugărițe, s-a dedicat rugăciunii și ascetismului.

Pe la jumătatea secolului al XI-lea, la vârsta de 27 de ani, Cuvioasa Parascheva şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată aproape de malul mării. Mai târziu, în urma unor minuni la mormântul său, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost găsite întregi în pământ şi au fost puse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, spre cinstire şi închinare.

Moaștele ei au călătorit prin diferite regiuni, ajungând în cele din urmă la Iași în 1641, datorită generozității domnitorului Vasile Lupu. Astăzi, acestea se odihnesc în Catedrala mitropolitană din Iași, atrăgând anual mii de pelerini.

De Sfânta Parascheva, peste 42.000 de români își sărbătoresc onomastica, adăugând astfel o notă personală la această zi sfântă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din:Știri

0 %