Canonizarea Sfinților Rafael și Partenie de la Agapia Veche. Canonizarea sfinților din județul Neamț, inclusiv a Cuvioșilor Rafael și Partenie de la Mănăstirea Agapia Veche, a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în martie 2008, marcând un moment de referință pentru viața spirituală monahală românească.

Cuviosul Rafael a trăit în secolul al XVI-lea, în obștea de la Agapia Veche, și a fost cinstit ca sfânt încă din secolul următor, datorită vieții sale smerite și îmbunătățite. Sfântul Cuvios Partenie, nevoitor în aceeași mănăstire, în secolul al XVII-lea, a dus o viață ascetică severă, în post și rugăciune neîncetată, după modelul pustnicilor.

Ziua se ruga în retragere, iar noaptea o petrecea în rugăciunea inimii, împletind coșuri, hrănindu-se doar cu pâine și legume fierte. Viața lor exemplară a inspirat generații de călugări și credincioși din zona Neamțului și din întreaga țară.

Totodată, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Simeon și Ioan, originari din Edesa, Siria, care au trăit în timpul împăratului Iustinian (527–565). După o perioadă de viețuire monahală în pustiul Iordanului, Simeon a primit chemarea de a reveni în lume, asumându-și o formă de viețuire cunoscută ca nebunie pentru Hristos.

Ascuns sub masca nebuniei, Sfântul Simeon a făcut numeroase minuni, a vindecat boli, a scos diavoli și a întors mulți oameni la credință. Moartea sa și descoperirea ulterioară a sfințeniei sale au cutremurat cetatea Emesei.

Cei doi prieteni, Simeon și Ioan, au trecut la cele veșnice la scurt timp unul după altul, fiind pomeniți împreună în calendarul ortodox pentru exemplul lor de viețuire ascetică și sfințenie ascunsă.