Datoria României explodează: statul plătește aproape 10% din venituri pe dobânzi. Datoria guvernamentală a României continuă să crească într-un ritm alarmant, iar costurile de finanțare ating niveluri fără precedent. O analiză Profit.ro arată că, în 2025, datoria publică este estimată să ajungă la 1.130 miliarde de lei, echivalentul a 59% din PIB, iar nota de plată a dobânzilor va depăși, pentru prima dată, pragul de 3% din PIB. În termeni comparativi, România se îndreaptă spre cea mai mare povară a dobânzilor din întreaga Uniune Europeană.

Conform estimărilor pentru 2026, România va aloca 9,6% din totalul veniturilor statului pentru plata dobânzilor – mai mult decât țări puternic îndatorate precum Grecia, Italia sau Ungaria. Această evoluție reflectă deteriorarea bonității țării, deficitele foarte mari și costurile ridicate ale finanțării impuse de piețele internaționale.

Un tablou fiscal fragil: deficit uriaș și creștere economică modestă

În 2025, România înregistrează unul dintre cele mai ridicate deficite din UE: 8,4% din PIB, după 9,3% anul precedent (conform metodologiei ESA). În același timp, economia avansează lent, cu o creștere estimată de doar 0,6%, ceea ce îngreunează consolidarea bugetară.

Comisia Europeană estimează plăți ale dobânzilor de 59,5 miliarde de lei în 2025. Ministerul Finanțelor indică o valoare puțin mai mică, însă diferențele provin din metodologiile distincte de calcul.

Primele măsuri: austeritate și creșteri de taxe

Pentru a recâștiga credibilitatea financiară, Guvernul a adoptat în vară un pachet de măsuri de austeritate, axat pe majorări de taxe și reducerea unor facilități fiscale. Aceste măsuri au convins Comisia Europeană să nu suspende fonduri europene și să pună temporar în așteptare procedura de deficit excesiv.

Planul fiscal pe șapte ani, convenit cu CE, prevede revenirea deficitului sub 3% din PIB, ceea ce ar stabiliza treptat nivelul datoriei și costurile aferente împrumuturilor.

Un cerc vicios: venituri mici, dobânzi tot mai mari

Cheltuielile cu dobânzile apasă tot mai greu asupra bugetului:

• veniturile statului sunt estimate la doar 33% din PIB în 2025;
• veniturile fiscale efective (taxe + impozite) reprezintă doar 27% din PIB, unul dintre cele mai mici niveluri din UE.

Raportate la aceste venituri reduse, dobânzile împing bugetul spre limită, în timp ce alte state, precum Grecia — cu o datorie de 147,6% din PIB — își permit costuri mai mici datorită disciplinei fiscale și excedentelor bugetare.

Costurile de împrumut se stabilizează, dar rămân ridicate

Deși în a doua jumătate a anului dobânzile la titlurile de stat s-au stabilizat, nivelul lor continuă să fie considerabil mai mare decât al statelor cu economii similare. Investitorii cer prime de risc ridicate, pe fondul instabilității fiscale și politice.