Educația în România: deficitul de cheltuieli și impactul lor. Educația din România a înregistrat un trend descendent în ceea ce privește cheltuielile, cu implicații serioase asupra șanselor de angajare ale tinerilor și a ratei abandonului școlar. În ultimii 20 de ani, cheltuielile alocate educației, ca procent din PIB, au fost consistent sub media Uniunii Europene, cu o medie de 3,5% față de 4,8% în UE.

În 2021, România a fost singura țară din UE cu cheltuieli sub 4% din PIB pentru educație. Investițiile în educație preșcolară și primară au fost deosebit de mici, cu alocări aproape inexistente între 2012-2019.

Această lipsă de investiții s-a reflectat și în scăderea personalului didactic, cu aproximativ 49.000 de persoane în ultimii 20 de ani. Cele mai afectate niveluri de educație au fost primarul și gimnazialul, cu o reducere a personalului de un sfert.

Pe lângă impactul asupra calității educației, această situație a avut efecte negative asupra inserției tinerilor pe piața muncii. Procentul tinerilor români cu vârsta între 15-34 ani care și-au găsit un loc de muncă după absolvirea studiilor a scăzut semnificativ în ultimii ani. În 2022, doar 68,9% dintre tineri au reușit să se angajeze, o scădere considerabilă față de 76% în 2019.

De asemenea, rata abandonului școlar în România rămâne cea mai mare din UE. Aproximativ 14% dintre tinerii cu vârsta de 14 ani nu sunt înscriși la școală, comparativ cu media UE de 2,4%. Situația este și mai gravă la vârsta de 15 ani, cu un procent de 17,26% neînscriși în niciun sistem educațional.

Aceste date arată o nevoie urgentă de reforme în sistemul educațional românesc, pentru a îmbunătăți calitatea învățământului și a asigura tinerilor șanse mai bune de integrare pe piața muncii.