Piața mașinilor electrice din România în declin. Piața auto electrică din România se confruntă cu un declin semnificativ, în ciuda promovării pe termen lung a mașinilor electrice ca soluții ecologice și eficiente. Vânzările de vehicule electrice au scăzut din cauza mai multor factori, printre care reducerea subvențiilor din programul Rabla PLUS și infrastructura de încărcare insuficient dezvoltată.

Reducerea subvențiilor Rabla PLUS

Unul dintre cei mai importanți factori care a contribuit la scăderea pieței mașinilor electrice este reducerea valorii voucherelor acordate prin programul Rabla PLUS. Spre deosebire de anii anteriori, când subvențiile de până la 10.000 de euro stimulau achizițiile, în 2024 Guvernul a redus valoarea acestora la 5.000 de euro, ceea ce a afectat direct numărul celor interesați să achiziționeze un vehicul electric. Astfel, pentru mulți cumpărători, prețul mai ridicat al mașinilor electrice nu mai este compensat de ajutorul de stat, făcând achiziția mai puțin atractivă.

Infrastructură de încărcare insuficientă și costuri ridicate

Lipsa unei infrastructuri de încărcare adecvate reprezintă un alt factor descurajant. România are în prezent aproximativ 1.700 de stații de încărcare, insuficiente pentru cerințele în creștere ale pieței. În plus, numărul redus de stații disponibile și blocajele frecvente duc la întârzieri și dificultăți pentru șoferii care doresc să călătorească pe distanțe mai mari.

Costurile de încărcare au crescut de asemenea, un exemplu fiind modelul Dacia Spring, pentru care o încărcare completă costă aproximativ 70 de lei, iar pentru o Tesla, suma poate ajunge la 200 de lei. Deși încărcarea la domiciliu este o opțiune mai economică, mulți șoferi întâmpină dificultăți atunci când nu au acces la o priză proprie, sau când trebuie să facă deplasări lungi.

Experiențe negative și impactul asupra interesului pentru mașinile electrice

Multe persoane au întâmpinat probleme tehnice, cum ar fi defecțiuni la sistemul electric, care afectează confortul și siguranța în condiții extreme. Un exemplu este experiența unui șofer care, în timpul unei defecțiuni, a fost nevoit să oprească vehiculul la o viteză de 35 km/h, fără încălzire, într-o temperatură de -8 grade Celsius. Aceste cazuri descurajează șoferii și pot afecta percepția generală asupra fiabilității vehiculelor electrice.

În concluzie, deși mașinile electrice sunt promovate ca soluții sustenabile și economice, piața românească de profil se confruntă cu obstacole semnificative care frânează dezvoltarea acestui sector. Pentru ca vânzările să-și revină, sunt necesare măsuri de stimulare financiară și investiții în infrastructura de încărcare, pentru a susține o tranziție reală către mobilitatea electrică în România.