Pe data de 1 septembrie, Anul Nou Bisericesc marchează un debut semnificativ în calendarul ortodox. Această dată este aleasă în conformitate cu tradiția iudaică care spune că toamna marchează începutul istoriei omului în Rai, așa cum a fost pregătit de Dumnezeu. Prima sărbătoare pe care o regăsim în calendarul ortodox după această dată să fie Nașterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie.
Această sărbătoare, fiind fixată în a opta zi, subliniază legătura strânsă pe care o are cu mântuirea omenirii. Teologic, cifra opt este văzută ca un simbol al vieții veșnice. După șapte zile ale creației, urmează „ziua a opta”, reprezentând momentul în care omenirea va fi judecată, oferindu-ne perspectiva unui cer și pământ noi.
Nașterea Maicii Domnului, așa cum au afirmat Părinții Bisericii, marchează momentul istoric când a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoșesc. Sfânta Fecioară, prin puritatea și dedicarea sa totală față de Dumnezeu, a fost aleasă pentru a fi mama Fiului lui Dumnezeu.
În calendarul ortodox, există patru sărbători majore dedicate Sfintei Fecioare Maria: Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august).
În calendarul arhaic, acest praznic este denumit „Sfânta Maria Mică”, semnificând finalul verii și debutul toamnei. Această sărbătoare, alături de celelalte, continuă să fie o piatră de temelie a credinței ortodoxe, marcând momente semnificative în istoria mântuirii.








[…] a trăit în timpul domnitorului Vasile Lupu și a rămas cunoscută pentru viața sa ascetică în Carpații Moldovei. După trecerea la Domnul, trupul ei a fost dus la ansamblul mănăstiresc Lavra Pecerska din Kiev […]