Prima ședință a noului Parlament: Structura și prioritățile viitorului legislativ. Noul Parlament al României, rezultat în urma alegerilor din 1 decembrie 2024, își va începe oficial activitatea vineri, 20 decembrie, conform convocării președintelui Klaus Iohannis. În această primă ședință, Senatul și Camera Deputaților vor organiza plenuri separate pentru constituirea comisiilor speciale de validare a mandatelor.

Componența noului Parlament

Noua configurație parlamentară marchează o creștere a diversității politice, fiind formată din șapte partide, comparativ cu cinci în legislatura anterioară. Iată distribuția mandatelor:

• PSD: 122 de mandate – cel mai mare număr obținut
• AUR: 91 de mandate
• PNL: 71 de mandate
• USR: 59 de mandate
• SOS România: 40 de mandate (debut parlamentar)
• UDMR: 32 de mandate
• Partidul Oamenilor Tineri (POT): 31 de mandate (primă prezență în Parlament)
• Grupul Minorităților Naționale: 19 mandate

Această diversitate promite o dinamică politică intensă, cu dezbateri aprinse asupra priorităților legislative.

Caracteristici demografice ale noului legislativ

• Tinerii parlamentari: Cele mai multe mandate obținute de politicieni cu vârste sub 34 de ani se regăsesc în rândurile USR și AUR.
• Seniorii Parlamentului: PSD conduce în privința numărului de parlamentari cu vârste de peste 65 de ani.
• Reprezentarea femeilor: Cele mai multe femei care au câștigat mandate sunt în PSD și PNL, indicând un pas spre echilibrarea reprezentării de gen.

Etapele constituirii noului Parlament

1. Validarea mandatelor: În comisiile speciale se vor valida cel puțin două treimi din mandatele deputaților și trei pătrimi din cele ale senatorilor.
2. Depunerea jurământului: După validare, aleșii vor depune jurământul, moment în care Parlamentul va fi considerat legal constituit.
3. Desemnarea liderilor de grupuri parlamentare și a conducerii camerelor va urma imediat după constituire.

Priorități legislative

Printre proiectele care vor necesita atenția noului Parlament, se numără:

Adaptarea legislației privind educația și sănătatea, în contextul fondurilor PNRR.

Noul Cod Silvic: Considerat prioritar, acest proiect trebuie adoptat până la finalul anului, fiind un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Reforma electorală și implementarea digitalizării în administrația publică.