By Puterea de cumpărare în Uniunea Europeană a crescut cu 22% în ultimii 20 de ani. Puterea de cumpărare a cetățenilor din Uniunea Europeană, măsurată prin venitul real pe cap de locuitor, a crescut în medie cu 22% în perioada 2004–2024, potrivit datelor publicate de Eurostat și citate de Mediafax. Deși bilanțul general este unul pozitiv, traiectoria acestor două decenii a fost marcată de numeroase episoade de instabilitate economică, generate în special de criza financiară globală și de pandemia de COVID-19.
Evoluție oscilantă, cu perioade de creștere și recesiune
Analiza cronologică a Eurostat arată o perioadă de dezvoltare accelerată între 2004 și 2008, înainte ca prăbușirea piețelor financiare globale să frâneze semnificativ creșterea economică. Între 2008 și 2011, veniturile reale au stagnat la nivelul UE, iar anii 2012 și 2013 au consemnat chiar scăderi în numeroase state membre.
Din 2014, economia europeană a intrat pe un trend ascendent, întrerupt brutal în 2020, când izbucnirea pandemiei a generat cea mai rapidă contracție economică din ultimele decenii. Următorii ani, 2021–2023, au adus reveniri și apoi consolidări moderate, iar datele preliminare pentru 2024 indică un nou impuls de creștere.
România, cea mai mare creștere din UE: +134%
În topul statelor cu cea mai spectaculoasă evoluție, România ocupă detașat primul loc, cu o creștere de 134% a venitului real al gospodăriilor pe locuitor, în ultimii 20 de ani. Performanța țării noastre devansează clar celelalte economii în plină convergență:
- Lituania: +95%
- Polonia: +91%
- Malta: +90%
Rezultatele reflectă impactul pozitiv al investițiilor străine, al fondurilor europene și al creșterii economice robuste în regiune. Țările din Europa Centrală și de Est continuă să reducă rapid decalajele față de Vestul Europei.
Grecia și Italia – singurele țări în regres
La polul opus, două state membre au înregistrat scăderi ale puterii de cumpărare în perioada analizată:
- Grecia: –5%
- Italia: –4%
Cele două economii au fost marcate de crize severe ale datoriilor, stagnare economică îndelungată și probleme structurale care au erodat veniturile reale ale populației. Grecia și Italia sunt singurele țări din UE care nu au reușit să își crească veniturile reale în ultimele două decenii.
Datele Eurostat arată astfel un tablou european profund inegal: în timp ce unele state accelerează convergența, altele se confruntă cu regres economic și dificultăți persistente.
