Reforma care îi lasă pe pacienții cu boli cronice fără sprijin. Măsura reală a unei civilizaţii nu se vede în PIB sau în graficele de creştere economică, ci în modul în care îşi tratează cetăţenii vulnerabili – copiii, vârstnicii și bolnavii.

În România, acest etalon moral pare să fi devenit, din nou, o simplă frază de discurs. În locul compasiunii și al responsabilității, decidenții au ales economia de hârtie și eficiența birocratică.

În toamna anului 2025, Guvernul a adoptat Ordinul nr. 2300/1457/2025, care stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap. Oficial, scopul este „alinierea la standardele internaționale” și „evaluarea funcțională a persoanei”.

„Vindecați din pix” – teama bolnavilor cronici

În realitate, mii de oameni cu boli cronice sau dizabilități se tem că vor fi „vindecați din pix” – adică șterși de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului.

„Reforma e o cosmetizare statistică. Statul nu vindecă bolnavii, îi șterge din tabele”, spun reprezentanții pacienților.

În loc să aducă mai multă echitate, reforma riscă să devină o operațiune de reducere artificială a numărului de persoane cu dizabilități, permițând statului să „economisească” pe seama celor mai vulnerabili.

Mulți bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau locomotori pot pierde sprijinul financiar și accesul la servicii sociale, doar pentru că nu mai îndeplinesc noile criterii de severitate – deși starea lor medicală nu s-a îmbunătățit.

Contextul paradoxal: taxe mari, sistem sanitar precar

Această măsură vine într-un moment paradoxal. În timp ce cetățenii suportă unele dintre cele mai mari poveri fiscale din Uniunea Europeană, sistemul public de sănătate rămâne subfinanțat și disfuncțional.

Lipsesc medicamente esențiale, fie pentru că sunt „prea scumpe”, fie pentru că nu mai sunt rentabile economic. Serviciile de îngrijire paliativă și asistență socială sunt aproape inexistente, iar multe familii sunt lăsate singure să se descurce cu suferința, dizabilitatea și sărăcia.

În schimb, alocările pentru pensii speciale, subvențiile partidelor politice și salariile din administrația de vârf rămân intacte.

Reforma doar pe hârtie

La final de 2025, România are aproape aceleași structuri bugetare în subordinea ministerelor ca la începutul anului – dacă nu chiar mai multe.

Reforma s-a făcut doar în conferințe de presă, iar în realitate eficientizarea administrativă s-a blocat în propriile hârtii.