Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România traversează una dintre cele mai profunde transformări demografice din istoria sa recentă. Potrivit cercetării statistice „Tendințe sociale”, publicată vineri, țara intră într-o etapă caracterizată de scădere accentuată a populației, îmbătrânire rapidă și dezechilibre teritoriale majore. În ultimii 10 ani (2015–2025), unele județe au pierdut peste 10% din populație, un fenomen cu implicații economice și sociale profunde.

Două Românii: una în statistici, alta în realitate

Un element esențial clarificat de INS este diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă. Oficial, România are aproximativ 21,7 milioane de persoane cu domiciliul în țară, însă populația care trăiește efectiv aici este de circa 19 milioane. Diferența este explicată aproape integral prin migrația externă, milioane de români figurând în acte, dar desfășurându-și viața economică în alte state.

Această discrepanță creează distorsiuni majore în politicile publice, deoarece planificarea se face pentru o țară mai mare decât cea reală.

Anul de cotitură: 2008

Statisticienii INS indică anul 2008 ca moment-cheie în care ponderea vârstnicilor a depășit-o pe cea a tinerilor. Factorul determinant a fost emigrarea masivă a populației tinere active, care a accelerat îmbătrânirea demografică într-un ritm mult mai rapid decât în alte state europene.

În prezent, 20% din populația României are peste 65 de ani, un nivel apropiat de media UE (21,3% în 2023), însă atins într-un interval de timp mult mai scurt.

Particularitățile României

Spre deosebire de alte țări europene, îmbătrânirea României este amplificată de factori specifici:

• eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989;
• schimbarea modelului de planning familial;
• creșterea vârstei mamei la prima naștere (de la 23,7 ani în 2000 la 27,5 ani în 2023);
• emigrarea masivă a populației tinere.

În 2024 s-a înregistrat cel mai mic număr de născuți-vii din istoria statistică a României.

O țară care îmbătrânește rapid

Vârsta medie a populației a ajuns la 42,9 ani, iar vârsta mediană la 43,7 ani, în creștere accelerată față de acum un deceniu. Indicele de îmbătrânire a urcat la 130 de persoane vârstnice la 100 de copii, față de 106 în 2014 – un semnal clar că România are deja mai mulți bunici decât nepoți.

Diferențele teritoriale sunt semnificative:

• județe precum Teleorman au vârste medii de aproape 47 de ani;
• localități mici depășesc frecvent 50 de ani vârstă medie;
• județe universitare, precum Iași, rămân mai tinere (aprox. 39 de ani).

Presiune pe economie și sisteme sociale

Raportul de dependență demografică a crescut la 56 de persoane dependente la 100 de adulți activi, față de 47 în urmă cu 10 ani. Acest indicator explică:

• presiunea tot mai mare asupra sistemului de pensii;
• deficitul de forță de muncă;
• tensiunile din sănătate și educație;
• dificultatea menținerii creșterilor salariale fără inflație.

Migrația și natalitatea – dublul șoc

România se confruntă simultan cu:

• scăderea natalității, generațiile tinere fiind tot mai mici;
• emigrația populației active, exact segmentul care ar trebui să susțină economia.

Un detaliu revelator: zeci de mii de copii români se nasc anual în străinătate, însă scăderea acestui fenomen în 2024 nu indică o revenire, ci diminuarea cohortelor fertile.

România intră într-o etapă specifică statelor dezvoltate fără a fi atins încă prosperitatea acestora. Potrivit președintelui INS, Tudorel Andrei, stabilizarea populației depinde de un spor natural pozitiv și/sau de migrație, însă menținerea pragului de 19 milioane de locuitori necesită un mediu economic atractiv și competitiv.