Sancționarea Arhiepiscopului Tomisului și reorganizarea comunicării la Patriarhie. În cadrul unei reuniuni recente prezidate de Patriarhul Daniel, conducerea Bisericii Ortodoxe Române a luat mai multe decizii semnificative care vizează structura internă și modul de comunicare al instituției. Printre acestea, o decizie notabilă a fost sancționarea Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, ca urmare a atitudinii sale care a fost considerată neconformă cu ordinea statutară a Bisericii.

Arhiepiscopul Teodosie a fost subiectul discuțiilor după ce a cerut ridicarea Arhiepiscopiei Constanței la rang de mitropolie și a anunțat organizarea unui miting de susținere pentru această cauză, la care ulterior a renunțat. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a exprimat „mâhnirea” față de modul în care Înalt Preasfințitul a adus în atenția publicului o dezbatere internă, interpretându-i acțiunile ca pe o formă de răzvrătire și presiune asupra Sinodului. Drept consecință, Arhiepiscopul Teodosie a primit un avertisment sinodal scris, fiind avertizat că în cazul recidivei, va fi supus judecății Consistoriului Arhieresc Prim.

O altă decizie de importanță majoră a fost reorganizarea modului de comunicare al Patriarhiei. Până acum, comunicatele erau emise de purtătorul de cuvânt, Vasile Bănescu. De astăzi, acestea vor fi gestionate de Cancelaria Sinodului, în urma observației că luările de poziție ale purtătorului de cuvânt nu echivalează întotdeauna cu un comunicat oficial al Patriarhiei.

Sinodul a mai hotărât să dedice anul 2025 drept „An omagial al Centenarului Patriarhiei Române”, marcând astfel un secol de la înființare. A fost subliniată și poziția bisericii de neimplicare în politica partinică, consolidând astfel principiul separării dintre biserică și stat.

În plus, s-a anunțat înființarea Corpului de control financiar destinat verificării situațiilor financiare din cadrul eparhiilor și parohiilor și identificarea posibilelor deficiențe. Alte inițiative includ înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, răspunzând nevoilor comunității românești extinse din această regiune, și organizarea unei colecte pentru ajutorarea refugiaților armeni din Nagorno-Karabah.

Aceste decizii reflectă eforturile Bisericii Ortodoxe Române de a se adapta la noile realități sociale și de a își îmbunătăți structura internă și modalitățile de comunicare, în timp ce își reafirmă angajamentele spirituale și comunitare.