Scandal fără precedent la Curtea Constituțională. O criză fără precedent zguduie Curtea Constituțională a României (CCR), după ce mai mulți judecători au acuzat că în motivarea deciziei privind pensiile de serviciu ale magistraților ar fi fost introduse pe ascuns mai multe paragrafe care schimbă sensul hotărârii.

Potrivit unor surse din interiorul Curții, fragmentele controversate – paragrafele 191–220 – nu ar fi fost agreate de cei cinci judecători care au format majoritatea la votul ce a declarat legea neconstituțională pe motive extrinseci, respectiv lipsa avizului obligatoriu al CSM. Judecătorii ar fi aflat despre forma finală a documentului abia după publicare, fiind „șocați” de apariția unor considerente care ating fondul legii, deși decizia nu fusese fundamentată pe acest aspect.

Fragmentele contestate discută urgența bugetară, trimiteri la PNRR și marja de apreciere a legiuitorului în domeniul pensiilor de serviciu, teme ulterior invocate politic drept o „validare de principiu” a proiectului guvernamental. Judecătorii majoritari resping însă ferm această interpretare.

Cine a votat decizia

Majoritatea a fost formată din judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Cochină.
O opinie concurentă a fost semnată de Gheorghe Stan, iar opinia separată de Simina Tănăsescu (președinta CCR), Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș.

Erata cerută, apoi abandonată

Judecătorii din majoritate ar fi solicitat inițial emiterea unei erate care să înlăture paragrafele contestate, considerându-le o „eroare materială”. Între timp însă, apariția unor atacuri în presă la adresa judecătoarei Mihaela Cochină ar fi schimbat raportul de forțe, aceasta alăturându-se ulterior taberei minoritare. În lipsa unei majorități, decizia a rămas neschimbată.

Sursele indică două zile de tensiuni intense în interiorul CCR, cu acuzații, replici dure și chiar amenințări cu plângeri penale, pe fondul disputelor privind forma motivării. În centrul controverselor se află atribuirea paternității unor pasaje judecătoarei Laura-Iliana Scântei, despre care se sugerează existența unor legături politice și presiuni asupra calendarului de publicare.

Ce spune de fapt decizia CCR

CCR a respins legea în ansamblu, exclusiv pentru încălcarea relației constituționale dintre Parlament și CSM. Curtea a considerat că avizul a fost solicitat prematur, termenul legal comprimat și rolul Consiliului grav afectat.

Pasajele care au inflamat scena politică sunt cele care, deși nu influențează soluția, par să sugereze o compatibilitate de principiu între proiect și Constituție. Această interpretare este respinsă categoric de judecătorii majoritari, care consideră că acel text nu le aparține și nu poate fi folosit ca jurisprudență într-o viitoare analiză pe fond.

Contextul legislativ

Legea a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, în ciuda opoziției Înaltei Curți și a mai multor organizații profesionale ale magistraților. Criticile au vizat atât condițiile de pensionare, cât și procedura legislativă, care a stat la baza admiterii sesizării la CCR.

Ce urmează

Abandonarea eratei lasă în vigoare forma actuală a motivării, însă disputele interne creează un grav deficit de credibilitate în interiorul Curții. Executivul este obligat, dacă revine cu un nou proiect, să respecte procedura de avizare la CSM și să se pregătească pentru un control de constituționalitate complet, pe procedură și pe fond.

Paragrafele contestate, introduse fără acordul majorității – potrivit surselor – nu pot fi invocate ca precedent juridic în analiza unui viitor proiect legislativ privind pensiile de serviciu.