Sfinții Șapte Tineri din Efes, mărturisitori ai Învierii, Pe 4 august, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Șapte Tineri din Efes, martori neclintiți ai credinței în Hristos și simboluri ale învierii.

În timpul persecuțiilor anticreștine declanșate de împăratul Deciu (249–251), șapte tineri din familii înstărite – Maximilian, Iamvlih, Martinian, Ioan, Dionisie, Exacustodian și Antonin – au refuzat să aducă jertfe idolilor. Aceștia s-au retras într-o peșteră din apropierea cetății Efes, petrecând în rugăciune și post.

În cele din urmă, împăratul a poruncit ca intrarea în peșteră să fie zidită, condamnându-i astfel la moarte. Însă, prin lucrare dumnezeiască, tinerii au fost adormiți pentru mai bine de două secole.

În vremea împăratului Teodosie al II-lea (408–450), când Biserica se confrunta cu erezia nestoriană și cu întrebări legate de viața de după moarte, zidul peșterii a fost sfărâmat, iar tinerii s-au trezit ca dintr-un somn. Această minune a fost percepută ca o confirmare a adevărului despre învierea trupurilor, iar împăratul însuși a venit să-i vadă.

După șapte zile de la trezirea lor, tinerii și-au dat sufletele în mâinile lui Dumnezeu, fiind considerați mărturisitori ai învierii și sfinți făcători de minuni.