Tradiții de Moșii de Vară și Rusalii. Sâmbăta dinaintea Rusaliilor, cunoscută în tradiția populară ca „Moșii de vară” sau „Moșii Rusaliilor”, este ziua dedicată pomenirii morților în calendarul ortodox. Aceasta este considerată cea mai potrivită zi pentru a face milostenie și rugăciune pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice.

Potrivit tradiției creștine, sâmbăta este ziua morților, deoarece în această zi Mântuitorul Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt, între răstignirea de vineri și învierea din Duminica Paștelui. În credința populară, această zi este guvernată de Sfânta Sâmbătă, protectoare a sufletelor celor plecați din viață.

În multe regiuni ale țării, se obișnuiește ca în această sâmbătă să se dea de pomană oale împodobite cu flori și colaci, pentru sufletele morților. În Duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite, de această dată pentru cei vii.

Tot acum, sunt respectate ritualuri menite să îmbuneze spiritele Rusaliilor – cunoscute în mitologia populară sub numele de iele, zâne sau frumoase. Se spune că aceste spirite, după ce au petrecut Paștele alături de cei vii, refuză să revină în lumea de dincolo și devin periculoase pentru oameni. Ca formă de protecție, în zonele din sudul țării se practică și astăzi dansul călușarilor, considerat vindecător și apărător împotriva bolilor cauzate de Rusalii.

Obiceiul călușarilor, păstrat cu sfințenie în sate precum Contești, Lisa, Bragadiru sau Zimnicea, este o manifestare spectaculoasă a folclorului românesc. Bătrânii spun că bolnavii se pot vindeca dacă vătaful călușarilor pășește peste ei în ziua de Rusalii.

Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută în Biserica Ortodoxă drept Pogorârea Sfântului Duh, este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Odinioară unită cu Înălțarea Domnului, Rusaliile au fost ulterior separate ca sărbătoare distinctă. Lunea de după Duminica Rusaliilor este dedicată Sfintei Treimi, completând astfel un ciclu liturgic profund.