Ziua Arhivelor Naționale, 31 octombrie – 163 de ani de la înființarea instituției care păstrează memoria istorică a României. Ziua Arhivelor Naționale este marcată, în fiecare an, la 31 octombrie, dată cu semnificație istorică pentru cultura și administrația românească. În 1862, la această dată, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) a semnat decretul de înființare a Direcției Generale a Arhivelor Statului din București, prin unificarea Arhivelor Statului din Țara Românească și Moldova. Instituția a fost plasată atunci în subordinea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice.

Până în secolul al XIX-lea, arhivele funcționau pe lângă cancelariile domnești și erau păstrate în mare parte de autorități ecleziastice, în special în mănăstiri, care conservau atât documente religioase, cât și laice. În 1775, este atestată existența unei Arhive generale a Mitropoliei Bucureștilor, un exemplu timpuriu de centralizare documentară.

Primele legi administrative moderne, cunoscute drept Regulamentele Organice (1831–1832), au determinat înființarea oficială a arhivelor ca instituții publice. Astfel, Arhivele Statului din Țara Românească au fost create la 1/13 mai 1831, sub conducerea lui Iordache Rasti, iar Arhivele Statului din Moldova, la 1/13 ianuarie 1832, conduse de Gheorghe Asachi.

La 31 octombrie 1862, Cuza a semnat decretul care a dus la unificarea celor două arhive și la nașterea Direcției Generale a Arhivelor Statului, condusă de Grigore Bengescu, având la bază principiul separării documentelor istorice de cele administrative.

De-a lungul timpului, instituția a fost condusă de personalități de seamă ale culturii românești, precum Bogdan Petriceicu Hasdeu (1876–1900) și Dimitrie Onciul (1900–1923), care au contribuit la modernizarea activității arhivistice.

După Marea Unire din 1918, s-au înființat noi arhive regionale la Cluj, Cernăuți, Chișinău, Craiova, Timișoara, Brașov și Năsăud, iar în 1924 a apărut „Revista Arhivelor”, publicația de specialitate care continuă și astăzi.

Din 1996, instituția poartă numele de Arhivele Naționale ale României (ANR) și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, având o rețea națională de 41 de direcții județene și una municipală pentru București.

Potrivit Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, Fondul Arhivistic Național al României include „acte oficiale și particulare, documente diplomatice, manuscrise, hărți, fotografii, filme, înregistrări audio și video cu valoare istorică”.

Astăzi, Arhivele Naționale nu sunt doar un depozitar al trecutului, ci și un garant al identității culturale și instituționale a României, oferind acces public la mărturii documentare care definesc evoluția statului român.