De-a lungul anilor, tendința de amânare a momentului de a deveni părinte a crescut semnificativ în România. Dacă înainte de 2007, majoritatea bărbaților experimentau paternitatea la vârsta de 20-24 de ani, acum cea mai frecventă vârstă pentru această experiență a devenit 30-34 de ani. Acest fenomen este confirmat de datele INS, care evidențiază că numărul tinerilor sub 24 de ani care devin tătici se apropie de cel al bărbaților cu vârste cuprinse între 35-39 de ani.
O altă tendință preocupantă este scăderea natalității. În primele 7 luni ale anului 2023, au venit pe lume doar 80.000 de copii, cu 20.000 mai puțini față de aceeași perioadă a anului anterior. Acest trend nu se manifestă doar în cazul bărbaților. Femeile, de asemenea, amână momentul nașterii primului copil. Datele INS indică o creștere semnificativă a vârstei la care femeile devin mame pentru prima dată, urcând de la puțin peste 22 de ani la 27,5 ani.
Explicațiile sunt multiple, variind de la situația economică până la prioritățile individuale. Cu toate acestea, modificările în structura demografică și evoluția comportamentelor sociale subliniază importanța de a reconsidera politicile de susținere a familiilor și a natalității.








