Avem nevoie de o Episcopie în Sălaj? Episcopia Sălajului între rănile trecutului și speranța unui nou început. Pe 27 martie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va alege noul Episcop al Sălajului. O decizie cu miză uriașă, nu doar pentru cler, ci mai ales pentru credincioșii din județ, care privesc astăzi cu scepticism spre instituția ce ar trebui să le fie sprijin duhovnicesc și reper moral. După ani de scandaluri și umbre apăsătoare, mulți se întreabă: mai este nevoie de Episcopie în Sălaj?

Această întrebare dureroasă, rostită pe la colțuri sau în șoaptă la slujbele de duminică, nu trebuie ignorată. Din contră, ea trebuie să fie punctul de plecare pentru reconstrucția încrederii dintre ierarhie și poporul credincios. Un episcop nu este doar un administrator sau un om cu veșminte impunătoare. Este păstorul unei turme rănite, care are nevoie de prezență, transparență, ascultare și, mai ales, slujire autentică.

De ce este nevoie de un episcop în mijlocul sălăjenilor?

Un ierarh cu viață curată și înțelepciune duhovnicească poate fi liantul dintre tradiție și prezent, între sfințenie și realitatea zbuciumată a zilelor noastre. Episcopia nu înseamnă doar o clădire, ci parohii, mănăstiri, școli teologice, proiecte sociale și – mai ales – suflete care caută sprijin și adevăr.

Un episcop viu, prezent și apropiat de oameni poate reînvia dimensiunea pastorală a Bisericii, poate duce rugăciunea acolo unde s-a instalat îndoiala, poate îmbrățișa pe cei răniți de abuzuri, indiferență sau promisiuni uitate.

Benedict Bistrițeanul – o alegere cu potențial

Dintre cei doi candidați desemnați de Sinodul mitropolitan – PS Benedict Bistrițeanul și Arhim. Samuel Cristea – favorit pare a fi Preasfințitul Benedict, episcop-vicar al Clujului, cu experiență în administrația bisericească și misiune teologică. Un ierarh tânăr, dar matur duhovnicește, prezent în viața academică, dar și în predicile care ating inima.

Este nevoie, însă, ca oricare va fi ales, să înțeleagă realitatea Sălajului: un județ cu comunități mici, deseori ignorate, cu provocări economice, dar și cu o sete profundă de sens, de echilibru spiritual și de bun-simț duhovnicesc. Nu este timp pentru zidiri de piatră, ci pentru zidiri de încredere.

Un nou început sau o amânare a vindecării?

Viitorul Episcop al Sălajului nu va avea o misiune ușoară. Va trebui să facă lucruri uitate, să repare nu doar imaginea unei instituții, ci și relația cu oamenii de rând. Va trebui să tacă și să asculte, să rostească și să inspire, să stea aproape de preoți și să fie deschis la nevoile oamenilor. Va fi nevoie de răbdare, transparență și curaj.

Dar mai ales, va fi nevoie de dragoste sinceră pentru Hristos și pentru fiecare suflet din această eparhie. Doar așa întrebarea „Avem nevoie de o Episcopie în Sălaj?” se va transforma într-un răspuns firesc: „Da, dacă Episcopia înseamnă iubire, slujire și adevăr.”