Avertisment privind viitorul pescuitului pe lacurile Vârșolț și Sălățig. Un semnal de alarmă privind viitorul pescuitului pe lacurile Vârșolț și Sălățig a fost lansat public de Veronica Ispas, responsabil de pescuit în cadrul AJVPS Sălaj, printr-o postare amplă pe rețelele sociale. Aceasta avertizează că practicarea excesivă a pescuitului „plantat” poate conduce, pe termen mediu și lung, la degradarea severă a ecosistemului acvatic și chiar la colapsul funcțional al lacurilor.
Reprezentanta AJVPS Sălaj subliniază că poziția sa nu este una împotriva pescarilor, ci, dimpotrivă, urmărește protejarea pescuitului recreativ și sportiv din județ. „De multe pot fi acuzată în lumea asta, dar că vreau răul pescuitului din Sălaj – niciodată”, afirmă Veronica Ispas, precizând că nu cedează presiunilor venite din partea unor grupuri de interes și că își asumă public această luare de poziție.
Ce este pescuitul „plantat” și de ce este problematic
Potrivit explicațiilor oferite, pescuitul „plantat” presupune nădirea repetată, la punct fix, cu ajutorul bărcuțelor de nădit sau al altor mijloace moderne, atrăgând constant peștii în aceleași zone. Din punct de vedere științific, acest stil introduce artificial și repetat nutrienți precum carbonul, azotul și fosforul în apă, un mecanism similar poluării agricole și procesului de eutrofizare.
Deși eficient pe termen scurt, acest tip de pescuit practicat fără limită are efecte negative clare:
- modificarea comportamentului peștilor, care devin mai precauți și selectivi;
- recunoașterea monturilor și a momelilor, cu scăderea numărului de trăsături;
- dependența peștilor de hrana introdusă artificial, în detrimentul hrănirii naturale.
Impact asupra calității apei și biodiversității
Un alt efect major este suprasaturarea apei cu nadă neconsumată, care se descompune, reduce oxigenul dizolvat și afectează calitatea apei. În timp, acest fenomen favorizează anumite specii, precum crapul și carasul, în detrimentul altora – șalău, știucă, babușcă sau plătică –, generând dezechilibre grave de biodiversitate.
„Avem foarte mult pește pe Vârșolț, am cartografiat lacul cu sonare, dar peștele stă la 250–300 de metri și așteaptă să fie hrănit”, avertizează Veronica Ispas. Ea atrage atenția că pescuitul recreativ clasic, la plută sau cu tehnici tradiționale, a devenit tot mai rar, iar capturile constante sunt realizate aproape exclusiv de pescarii care practică pescuitul plantat.
Apel la responsabilitate
În concluzie, responsabilul AJVPS Sălaj solicită eliminarea pescuitului plantat de pe lacurile Vârșolț și Sălățig, avertizând asupra unui „ciclu al colapsului”: nădire excesivă → degradarea apei → dezechilibre ecologice → scăderea biodiversității → pierderea atractivității lacurilor pentru pescuit.
„Pescuitul plantat, practicat excesiv și fără măsură, duce inevitabil la scăderea calității pescuitului și la dezechilibre ecologice majore”, este mesajul ferm transmis pescarilor.








