România 2024: acuzații privind presiuni asupra TikTok și „eliminări globale” în context electoral. Publicarea raportului „EU Censorship Files, Part II” de către Comitetul Judiciar Republican al Camerei Reprezentanților SUA (House Judiciary GOP), la 3 februarie 2026, a readus România în centrul unei dispute transatlantice despre libertatea de exprimare, moderarea conținutului online și efectele extraterritoriale ale Actului UE privind Serviciile Digitale (DSA).

În document, autorii susțin că, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024–2025, Comisia Europeană ar fi folosit cadrul DSA (și mecanisme asociate, precum orientările electorale și cooperarea cu actori de tip fact-checking/„trusted flaggers”) pentru a crește presiunea asupra TikTok în direcția unei moderări mai agresive a conținutului politic. Raportul afirmă că ar fi existat solicitări de restricționare a unor materiale pro-Călin Georgescu și că discuțiile au inclus și ideea unor măsuri cu efect „dincolo de România”, ceea ce autorii descriu ca un risc de „eliminare globală” a conținutului.

Raportul reia și contextul intern: anularea primului tur al prezidențialelor (24 noiembrie 2024) de către Curtea Constituțională, la 6 decembrie 2024, pe fondul acuzațiilor de influență externă în online. Din aceeași perioadă, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri formale împotriva TikTok, vizând obligațiile platformei de a evalua și diminua riscurile sistemice pentru integritatea electorală, „în special în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie”.

Reacțiile europene au venit rapid. Potrivit relatărilor din presa internațională, Comisia Europeană a respins acuzațiile de „cenzură” formulate în raportul comitetului american, contestând interpretarea privind rolul UE și al autorităților naționale în raport cu platformele digitale.

Dincolo de polemică, miza este una structurală: raportul american susține că presiunea de conformare la DSA poate determina platformele să aplice reguli de moderare la scară globală pentru a evita sancțiuni, în timp ce instituțiile UE își apără politica drept necesară pentru reducerea riscurilor de dezinformare și protejarea proceselor democratice.

Subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea privind limitele reglementării digitale, suveranitatea jurisdicțiilor și protecția libertății de exprimare este așteptată să continue, pe fondul presiunilor politice tot mai puternice din ambele tabere.