Vânzările de alimente au scăzut în 2025, iar consumul populației intră în declin. România intră într-o nouă etapă economică, una a prudenței și a ajustării cheltuielilor. Datele oficiale confirmă ceea ce comercianții simt deja de luni bune: consumul populației scade, iar vânzările, în special cele de alimente, sunt în declin.

Potrivit Institutul Național de Statistică, comerțul cu amănuntul – un indicator care reflectă fidel consumul privat – a crescut în 2025 cu doar 0,2%, o valoare aproape de stagnare. În contrast, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 2,7%, semn clar că gospodăriile își restrâng bugetele chiar și în zona cheltuielilor de bază.

Scădere generalizată, nu un caz izolat

Datele INS arată că declinul nu se limitează la retail. În luna octombrie, mai multe servicii destinate populației au înregistrat scăderi semnificative:

• hoteluri și restaurante: -12% față de luna precedentă și -9,4% față de aceeași perioadă a anului anterior;
• agenții turistice și tur-operatori: scăderi atât lunar, cât și anual;
• spălătorii și curățătorii: -7,8% an/an;
• jocuri de noroc și activități recreative: aproximativ -5% an/an.

Faptul că inclusiv aceste servicii, care de regulă rezistă mai bine în perioade dificile, intră pe minus indică o ajustare profundă a comportamentului de consum.

Confirmarea vine și din mediul de afaceri

Aceeași tendință este reflectată de indicele Confidex, realizat de Impetum Group. Studiul, derulat din 2020 și bazat pe opiniile a peste 4.500 de antreprenori, arată că toate sectoarele se plâng de scăderea vânzărilor, a clienților și a comenzilor.

La finalul anului 2025, Comerțul și Industria rămân cele mai echilibrate sectoare, în timp ce Construcțiile și Transporturile sunt precaute. IT-ul și Agricultura se arată mai pesimiste, afectate de impactul inteligenței artificiale și de condițiile meteo.

De ce nu este un simplu efect sezonier

Scăderile apar atât în seria brută, cât și în seria ajustată sezonier a datelor INS. Acest lucru exclude explicațiile legate de concedii sau de numărul de zile lucrătoare. Practic, nu este un accident statistic, ci o tendință reală, urmărită și de băncile centrale și de analiștii macroeconomici.

Impact asupra PIB-ului și economiei

După ani în care consumul a fost principalul motor al creșterii economice, România intră într-o fază de normalizare. Inflația, deși mai temperată decât în 2022–2023, a erodat veniturile reale, iar costurile cu locuința, serviciile esențiale și dobânzile au rămas ridicate.

Când oamenii renunță la vacanțe, restaurante și servicii personale, mesajul este clar: banii sunt cheltuiți mai atent, iar creșterea economică devine mai fragilă în trimestrele următoare.